Aşa cum v-am obişnuit încă de anul trecut, şi în aceste zile de sărbătoare vă urăm, aşa cum ştim noi mai bine – în ritmuri de charleston, un “Crăciun Fericit!” şi un “Nou An plin de bucurii şi împliniri!”. La Mulţi Ani!
(Click mai sus pentru vizualizare filmuleţ)
Să ne revedem voioşi şi sănătoşi în 2011!
Se împlinesc astăzi exact 10 ani de la magicul moment în care am intrat, eu (Kissu) cel puţin, în caruselul nebuniei numit “telefonie mobilă”. Cu ocazia asta, voi fi foarte plictisitor şi voi trece în revistă un istoric al celor 16 celulare perindate prin mâinile mele în toată această decadă.
The very first celular al meu! Ţin minte şi acum... am stat la coadă de la 3 după-masa până la 9 seara în shop-ul Dialog de pe Memorandumului ca să-l cumpăr cu primul meu abonament Dialog de 4 dolari pe lună! Chiar şi aşa... am dat o groază de bani pe el. Însă a fost un model super-reuşit al celor de la Nokia. De curiozitate, telefonul l-am vândut în primăvara lui 2006 unui coleg de serviciu, Blondu', care - culmea! - îl mai foloseşte şi azi! Singurul lucru schimbat la telefon în tot acest timp a fost acumulatorul.
Alcatel OT Easy DB - Ianuarie 2001 (Dialog) 
După aproape o lună (vezi mai sus) am cumpărat acest telefon (pentru Alina) împreună cu al doilea abonament la Dialog, tot pentru Alina - ca să putem comunica mai des între noi. (Numărul de telefon al Alinei este de atunci neschimbat)... OT Eazy DB era un telefon mult inferior ca funcţionalităţi lui Nokia 5110. În cele din urmă, dupa aproape un an, am făcut schimb de celulare cu Alina. Hei!... Acum realizez că peste 1 lună Alina face 10 ani de Orange!
Telefonul meu Alcatel OT Easy DB l-am dat soacrei mele şi l-am înlocuit tot cu un Alcatel, mult mai micuţ şi mai şmecher - iar Dialog tocmai devenise Orange. Tocmai începuse cursa "Cine fabrică cel mai mic telefon mobil din lume?" între marii producători. Aveam şi Internet pe Mobil pe el, şi-l şi foloseam! Era totuşi un Alcatel şi, după puţin timp, l-am văndut celor de la Hefa GSM Service de pe Memorandumului.
Nokia 3510 - 2002-2003 (Orange) 
The very first Nokia cu sunete polifonice! Cu o tastatură super-ergonomică, display imens şi multe alte features noi, era telefonul ideal de la vremea respectivă, la clasa de preţ pe care mi-o permiteam eu. Încă un model Nokia super-reuşit! ;) După aproape 2 ani de utilizare, i l-am dat Alinei.
Pentru mine, features-urile unui mobil au prevalat întotdeauna în faţa design-ului. De aceea, cănd am pus ochii pe acest SUPER-telefon pentru vremurile lui, l-am vrut de îndată! A fost un mobil MULT PREA AVANSAT pentru vremurilor sale. Designul a fost ceea ce l-a împiedicat să aibă succesul pe care îl merita... 
Şi uite aşa, Alina s-a ales cu un Nokia 3510 (vezi mai sus), pe care l-a schimbat de-abia în decembrie 2006!
Curiozitate: iniţial am cumpărat varianta maro+gri a telefonului, care apoi s-a stricat şi mi s-a înlocuit de către EuroGSM (garanţie) cu alt telefon, acelaşi model, varianta gri complet.
De sărbătorile de iarnă, Connex au avut o ofertă de nerefuzat (valabilă doar pentru oraşul Cluj). Şi uite aşa am devenit abonat Connex! Fiind interesat strict de abonament, am cumpărat unul din cele mai ieftine telefoane din oferta Connex de la vremea respectivă. Totuşi, acest telefon Motorola C115 micuţ şi cu un design atrăgător mi-a plăcut foarte mult – în special display-ul său albastru. Între timp, telefonul a ajuns în Irlanda, la cea mai bună prietenă a soacrei mele.
Sony Ericsson T290i - 2005 (Orange) 
Eram încă şi abonat Orange iar Ericsson-ul meu R520m nu mai încăpea în buzunarele mele mici. :) Drept urmare, i l-am vândut lui COprea (pentru mama lui) şi mi-am luat acest super-micuţ telefon Sony-Ericsson (tocmai ce avuseese loc ”mergiuirea” celor doi granzi). Din păcate, telefonul a ajuns la un moment dat în găleata cu soluţie de spălat pe jos a Alinei, mulţumită lui Aris, care a vrut să testeze dacă este impermeabil sau nu... :)) Telefonul nu a murit pe loc, dar totuşi, după foarte puţine zile şi-a dat obştescul duh!
De sărbătorile de iarnă 2005/2006, Connex făcea tranziţia spre Vodafone şi lansa cu mare tam-tam serviciile mobile 3G! Evident că nu puteam sta deoparte, şi mi-am luat acest VERY FIRST MY OWN celular 3G, cu net de mare viteză şi apel video activat! Eram cel mai tare din parcare! Vizionam Realitatea TV direct pe mobil...! Anyway... una peste alta, a fost un telefon foarte robust, care între timp "a trecut" pe la Patrick, apoi pe la tatăl meu, iar în prezent e folosit şi de mama mea.
Motorola C385 - 2006-2007 (Orange) 
După faza cu Aris (vezi mai sus) aveam nevoie de un înlocuitor pentru Sony Ericsson T290i. Designul atrăgător şi ecranul cu zeci de mii de culori (65K) al lui Motorola C385 promiteau multe. După ce l-am cumpărat, nu s-a dezminţit... ba mai mult, s-a dovedit şi foarte rezistent la şocuri, ţinănd cont de căte "zboruri" a făcut acest telefon prin birourile BLS-ului!
Telefonul a trecut şi pe la Patrick, fiind multă vreme principalul lui telefon mobil. Oh… să vă mai zic că acest telefon a fost şi pierdut de către Patrick, găsit de cineva şi “recuperat” cu 100 de lei actuali! Doamne, câte a pătimit acest celular!
Un telefon naşpa rău de tot... Dar din moment ce oricum urma să renunţ la Orange... important era să mai pot vorbi cât de cât la el o vreme. Din păcate, nici măcar atâta nu am putut face cu acest telefon horror-groaznic-rău-de-tot!
În cele din urmă, a ajuns telefonul de joacă al lui Aris. ;))
Nokia 6120c – Decembrie 2007-2009 (Vodafone) 
Un "bolid" ascuns într-o carcasă micuţă, de care am fost super-încântat... asta vreo doi ani, până când l-am scăpat pe gresie şi i-am spart display-ul. La cât de mult ar fi costat repararea lui, am preferat să cumpăr alt mobil, nou. A fost my very first smartphone! Sistemul său de operare Symbian S60 Release 3.1 a fost o experienţă excelentă pentru mine!
Un celular super-simpatic pe care mi l-a adus Moş Crăciun acum un an. L-am folosit cu succes pe Vodafone iar în prezent este folosit de Patrick pe Orange. Îşi merită toţi banii... mă rog, banii lui Moş Crăciun! ;)) Este un telefon fantastic din punct de vedere calitate-features-preţ!
Samsung E1107 Crest Solar – Februarie 2010 
The very first celular solar de la Samsung! O idee grozavă - reîncărcarea prin celule solare! - de care s-au bucurat din plin colegul meu, Băză (în timpul concediului său din Delta Dunării) şi Patrick (în timpul taberei de vară cu "Cercetaşii Munţilor"). În prezent, telefonul este pe post de telefon de back-up în casă, dar probabil că va ajunge în curând primul telefon mobil al lui Aris. ;)
L-am cumpărat ca înlocuitor al lui Nokia 6120c de mai sus... Excelent telefon - păcat că nu are Wi-Fi, dar cu un target de audienţă la care eu nu mă mai încadrez demult: tineretul patriei! Sunetul "made by Bang & Olufsen" nu se dezminte, e bestial! Drept urmare, i l-am “pasat” lui Patrick spre a-l folosi pe Digi.mobil! Deh... aşa-i cu tinerii de 13 ani din ziua de azi: musai să aibă două celulare pentru a impresiona adversarii! ;)
Sony Ericsson W715 – 01/07/2010 (Vodafone)
Rămas fără celular, aveam nevoie de încă un înlocuitor de nădejde pentru Samsung M7600 Beat DJ de mai sus... L-am găsit încastrat în carcasa elegantă a lui SE W715 de la Vodafone. Un super-telefon care include şi Wi-Fi iar a-GPS-ul chiar a funcţionat! Punctul forte pentru mine...? Sincronizarea online oferită de cei de la Sony Ericsson. Bestial telefon! Din păcate, l-am vândut împreună cu LG KU990i al lui Patrick pentru a-mi putea cumpăra ceea ce urmează mai jos.
Din păcate, am ajuns la capătul răbdărilor în a umbla permanent cu cele 2 celulare la mine: unul pe Digi (Orange, până să renunţ la ei), celălalt pe Vodafone. Astfel, de nici 10 zile, la doar o lună de la apariţia pe piaţa românească, mi l-am cumpărat! Este chiar el, primul telefon stil Blackberry dual-sim care funcţionează pe SIM-ul 1 şi pe WCDMA/UMTS 3G! Başca mai are şi Wi-Fi şi toate cele… Asta înseamnă un singur telefon asupra mea, un singur încărcător, o singură grijă - două reţele simultan! Super tare! Beat that, voi ăştia, care umblaţi cu 2-3 celulare la voi! :p Of course, sunt perfect conştient că nu va fi, cu siguranţă, ultimul meu celular... ;))
Vreau în încheiere să menţionez că, pe lângă telefoanele mele, pe la noi prin casă s-au mai perindat (şi unele mai există încă) şi telefoanele mobile strict ale lui Alina şi Patrick, după cum urmează: Nokia 1208, LG KG220, Samsung X160 (folosit de Alina în prezent pentru Orange serviciu), Siemens A70 (fost telefon de serviciu), Sagem my212x (alt telefon de serviciu), LG KG275, Motorola V360, LG KU580 (folosit de Alina în prezent pe Digi.mobil), LG KU990i şi Alcatel OT-363 (folosit de Alina în prezent pe Orange).
OMG!… Ce de celulare "au trecut” pe la noi prin casă!
În opinia mea… în fiecare an, 15 Octombrie este ziua care marchează finalul unui alt sezon de “dat cu bicicleta” – cel puţin pentru mine aşa este. De acum încolo, pedalatul va deveni o chestie tot mai sporadică, strict dependentă de condiţiile meteo care vor urma.
Cu acest gând fulgerându-mi cerebelul, am decis azi ca în pauza de masă să mai "dau o tură”… nu pe şoseaua de centură, ci până în Parcul Rozelor, profitând de vremea minunată de afară. Era musai să şi imortalizez mica mea călătorie “pe jîpeguri”, iar rezultatul îl puteţi vedea aici.
Vă doresc o toamnă plăcută pe mai departe!
Acum câteva minute, în timp ce serveam masa de amiază, toată familia… Zice Aris – mândru ca un cocoş:
“- Adriana… teacher Adriana de engleză de la noi de la grădi… s-a dat cu placa pe păr… Dar era fără roţi!”
PS Alina a râs 5 minute cu lacrimi! And so did we (me and Patrick)!
Very good news!
Apoi, în 18 octombrie ne prezentăm din nou la spital pentru scoaterea ghipsului şi radiografie la mâna operată. În funcţie de rezultate, în ziua următoare (sau nu…) Patrick va fi anesteziat total (not again!?…) şi supus unei operaţii minore de extragere a “broşei”. Apoi va începe lungul drum al recuperării prin fizio-terapie…
Mulţumim încă o dată tuturor celor care l-au vizitat la spital… dar şi celor care au fost alături de el cu gândul şi/sau cu… celularul !
S-auzim numai de bine şi în continuare!
Patrick a ieşit din operaţie acum vreo jumătate de oră. A fost readus în salon, unde îl aştepta Alina. Aparent totul este OK... are o "broşă" nouă de toată frumuseţea. E cam ameţit şi acuză dureri la braţ (oarecum normal după o operaţie, nu?) Va rămâne internat (cu Alina) în spital până vineri inclusiv, sub tratament medicamentos. Musai să-i găsesc Alinei o firmă serioasă de catering... altfel o să moară de foame ;) Spitalul asigură hrana doar copiilor… :(
Program de vizite: zilnic între orele 15:00 – 17:00
Locaţia: salonul 8, etajul 2 – Spitalul de Pediatrie de pe strada Moţilor
UPDATE: Iată mai jos şi nişte poze făcute la 6 ore după operaţie.
Alina va rămâne şi ea internată cu Patrick atâta timp cât va fi necesar. Noroc cu mobilele astea, poate aşa timpul va trece mai uşor iar aşteptarea rezultatelor operaţiei nu va mai fi chiar atât de apăsătoare.
Aris cel mămos ar fi făcut orice, numai să rămână şi el internat alături de mama lui şi să nu trebuiască să vină cu mine acasă! În disperare de cauză, şi-a pus şi el un braţ “rupt” într-un bandaj prins pe după gât, poate-poate-o reuşi să impresioneze “factorii de decizie”. Ghinion de neşansă! Va trebui să mă suporte (doar pe mine ;)) măcar până mâine după-masă, când va sosi la noi bunica Garo care-l va alinta cum numai ea ştie să o facă. :)
Noapte bună, Papi. Fii tare şi nu uita că suntem alături de tine!
Te pupăm, tata şi frăţiorul tău Aris
Ufffff! Greu la deal… Şi mai greu este când eşti neputincios în faţa suferinţei… A suferinţei altora. Şi e groaznic de-a dreptul când e vorba de propriul tău copil.
Azi pe la amiază (pe la ora 1 parcă) m-a sunat Alina şi mi-a zis: “Patrick şi-a rupt mâna!” Am muţit… După câteva minute am avut un flashforward cu ce va urma în următoarele săptămâni. Nasol “peisaj”!
S-auzim numai de bine.
PS De ce “Superman”? Fiindcă Patrick a încercat să “zboare” de pe o hintă pe pământ… Din păcate la aterizare s-a împiedicat şi… “am căzut pe labele din faţă, ca un căţel” – conform spuselor lui. :) Diagnosticul? “Fractură metafiză distală radius cu deplasare” la mâna dreaptă şi “fractură tasare metafiză distală radius” la mâna stângă. Pentru traducere folosiţi Google Translate! :))
Miki is back! 
S-a-ntâmplat exact acum o săptămână… Tot la telefon, tot Marele Miki în persoană! De data asta m-a sunat ca urmare a SMS-ului pe care i-l trimisesem cu o zi înainte, în timpul cursei de Formula 1 din Belgia.
Scârbit de faptul că, în timp ce în urmă cu un an nu pomenea nimic despre Michael Herck, românul nostru din GP2 Series (ba mai mult, când m-a sunat la telefon în 2009 nu-l scotea din “fiu de ţigan, retardat, handicapat, looser, fără niciun viitor în F1”), acum nu mai contenea dragă cu laudele la adresa lui Herck la fiecare cursă de F1 (pe bună dreptate, de altfel – însă mă exaspera ipocrizia sus-numitului Miki!), i-am trimis următorul SMS – şi citez de pe mobil:
“Ce frumos vorbiţi despre Michael Herck după ce anul trecut mi l-aţi făcut la telefon cu ou şi cu oţet! Sunteţi un mare ipocrit! Narcis”
Adevărul e că trimisesem mesajul “la oha”… nici nu mă gândeam că Miki mai are încă acelaşi număr de mobil din urmă cu un an şi că nu foloseşte cartele prepaid (alţii în locul lui poate ar fi făcut-o! 
Nu ştiu dacă la final omul numit Miki chiar a priceput unde greşise. Probabil că nu, din moment ce el se agăţa cu atâta disperare de “cât este el de patriot că-şi laudă conaţionalii” şi “uita” cu atâta nonşalanţă cât de urât îmi vorbise despre Herck în urmă cu un an… Asta este. “Lupu-şi schimbă părul, dar năravul ba.”
Noroc cu Digisport! Sper ca de la anul să nu-l mai aud pe Miki la F1.
Azi de dimineaţă citisem pe net despre înrăutăţirea vremii în Cluj-Napoca începând din această duminică… Şi am realizat căt de aproape de noi este toamna. 
Aşadar… am profitat de vremea minunată de afară (şi de pauza mea de masă de la prânz) şi am hoinărit prin centrul Clujului… Mai exact prin Piaţa Avram Iancu.
Cu ocazia asta am făcut şi câteva fotografii cu celularul (c-aşa-i la modă…) pe care vi le împărtăşesc şi vouă. Nu că ar fi nişte fotografii extraordinare, ieşite din comun, ci pentru simplul fapt că doresc să vă reamintesc – dacă mai era cazul – că totuşi există şi o parte frumoasă a Clujului nostru cel de toate zilele.
Toate cele bune! Să aveţi un sfârşit de vară cât mai însorit şi călduros!
(Alternativ, daţi click dedesubt pentru a vedea fotografiile de care vă spuneam…)
2010_08_27 Final de vara in centrul Clujului - Windows Live
De-abia azi am putut scrie despre asta… deşi exact acum o luna l-am îngropat… Where do fallen angels go…? :((
Kissu’s Profile | The Official AC/DC Site
Am postat şi o intrare în blogul oferit acolo de ei, dar deocamdată e “pending for approval”… O sã aparã pânã la urmã.
Încă o zi de serviciu şi-apoi am tăiat-o la Bucureşti! Cu Alina, of course! Ce?! Credeaţi că ea nu merge?! Wrong!
AC/DC rocks!
_\m/
PS Mai revin eu mai încolo, pe aceeaşi temă ;)
Deşi ziua de naştere a lui Aris e în 30 Aprilie, anul acesta am hotărât să i-o serbăm în 29 Aprilie în vaporul de la McDonald's Mănăştur.
14 Aprilie… O zi foarte specială pentru mine: ziua de naştere a fiicei mele, Lali.
O zi specială, chiar dacă nu pare, chiar dacă deocamdată nu poate fi aşa cum îmi doresc şi cum îmi imaginez eu că ar trebui să fie ziua de 14 Aprilie… (în mare parte este şi vina mea, recunosc).
Dar va veni sigur şi ziua aceea în care totul se va schimba, ziua în care o voi putea îmbrăţişa, o voi putea săruta şi în care îi voi putea spune faţă în faţă: “Draga mea, fetiţa tatii, îţi urez tot binele din lume! Sper să găseşti în viaţă toată fericirea de care, poate la un moment dat, ai dus lipsă! Să fii iubită şi să iubeşti la rândul tău, aşa cum e normal să iubească o fată de vârsta ta!”
Deocamdată, tot ce pot face este să-i urez toate cele de mai sus, şi pe această cale… Din păcate, nu faţă în faţă… Încă nu.
“La mulţi ani, draga mea Lali!”
În 14 Aprilie 2010 la ora 15 fix, Lali a împlinit 15 ani. Mai multe despre ea puteţi citi chiar aici, pe situl ei de la Hi5.
13... Pentru mine, personal, numărul meu norocos. Mai ales când ai pe cineva atât de drag lângă tine, atât la bine cât şi la greu.
Şi pentru asta, îţi mulţumesc din suflet!
